Cu multa dragoste din pacate.

Cine te iubeste nu te face sa plangi niciodata. Nu te critica pentru defectele tale si te accepta asa cum esti TU.

 
 
 
 
 
Oare este bine cea ce fac? Oare gresesc? Sunt complet confuza. Nu stiu ce sa fac. Iubesc si urasc in acelasi timp. Cu fiecare sarut ma duce in alta lume. pur si simplu ma vrajeste. Simpla prezenta este suficienta pentru mine. Dar pentru el? Simte la fel? Oare ma iubeste,sau doar se joaca cu inima mea,daca mai am asa ceva. Dar cred ca si pe asta mi-ai furat-o,dragule,te rog sa mi-o inapoiezi. Plec,apar,dispar,iar ma intorc la tine. Ce dracu' am de nu ma pot abtine?! Esti oare o influenta rea? Te voi avea oare candva? Ma incordez,ma hipnotizezi,cumva cu acel ceva.
 
 
 
 
 
Ce sens mai are si dragostea asta? Te indragostesti,iubesti,ranesti fara sa vrei,certuri,despartiri,impacari. Este ceva firesc. Toti trec prin asta. Dar intr-un final,visul frumos dispare,va despartiti pentru totdeauna. Pe scurt...Suferinta. Suferi si esti singur,nu este nimeni langa tine sa te inveseleasca,sa te incurajeze,sa-ti spuna ca totul va fi bine,ca va fi langa tine cand ai nevoie. Nu.Esti singur. Si trebuie sa te ridici singur,trebuie sa te incurajezi Singur. Asta este realitatea.
 
 
 
 
Plangeam cand nu trebuia
Lacrimile mele nu le merita.
Si cand te gandesti ca iubeam
Si degeaba speram
La o iubire inpartasita
Care din pacate nu exista.
O iubire adevarata am vrut
Mai mult nu am cerut.
Sau oare e prea greu sa intelegi?!
Cat de greu e sa alergi?!
Sa te zbari ca un nelegiuit,
Si asa realizezi ca totul s-a sfarsit.
 
 
 
 
 
LUMEA:Ce vezi la ea?E copilaroasa si timida.Stai mai mult cu ea decat cu noi.
EL:Decat o curva care sa-si bata joc,mai bine o copila care ma iubeste cu adevarat pe care o pot creste eu.O fii timida,dar nu o cunoaste-ti.Nu-i cunoaste-ti zambetul,surasul ei adevarat;sufletul ei curat.O citesc ca pe o carte.Stau tot timpul cu ea pentru ca stiu ca se simte singura.O iubesc enorm si nu-mi pasa de parerea voastra.
 
 
 
 
 
 
De ce te iubesc?
 

Adoram felul cum imi vorbeai,felul cum  imi spuneai ca ma iubesti.Felul tau ciudat de a ma alinta.Adoram cand ma sarutai pe frunte,chiar ma simteam iubita. Multe persoane ma cunosc,dar tu ma cunoste-ai cel mai bine.Nu multa lume imi intra la suflet,dar tu dupa 10 ani ai facut-o.Din cel mai bun prieten te-ai transformat in cel mai bun iubit.Iubeam ce eram cand eram cu tine.Credeam ca in sfarsit mi-am gasit un baiat care ma iubeste cu adevarat.Care nu isi va bate joc.Credeam ca in sfarsit mi-am gasit linistea.

Dar ce s-a intamplat cu tine,cu noi?

Ce s-a intamplat cu "Te iubesc si nu voi lasa"?

Spune-mi!De ce s-a terminat asa de repede?

Dar lasa.Acum nu mai conteaza:D.

Stii,desi ma cunosti asa de bine,nu stii un lucru despre mine...Cum sunt tratata,asa tratez,dragule.

 

 

 

 

Poate ca imi doresc uneori sa fim iar impreuna,sa lasam gura lumii,pentru ca stii si tu prea bine ca ei ne vor raul,nu inteleg ce este acea iubire,nu au avut parte de aceasta.

Poate ca nu imi placea cand te vedeam cu ea si tu stiai asta.Si incercai sa ma inveselesti prin glumele tale mai mult sau mai putin enervante atunci cand eram dezamagita de alti baieti...Desi nu ma impacasem cu gandul ca erai cu ea,ma bucuram pentru tine ca in sfarsit esti fericit.

Din pacate nu imi pot ascunde sentimentele si imi pare rau...

 

 

 

 

Vorbim mereu despre iubire,despre dragoste.Dar le traim?!Macar exista...?Va stiu deja raspunsul.Ce tot zice nebuna asta?!Normal ca DA!....Si acum va intreb,sunteti siguri ca ati trait vreodata acest sentiment,sa va iubiti atat de mult incat nimeni si nimic sa va desparta?Pentru cei care au avut aceste "iubiri":Daca va iubeati atat de mult,de ce nu mai sunteti impreuna?!Si nu spuneti ca v-a despartit distanta,familia,prietenii sau orice altceva.Daca exista dragoste nu v-ati mai fi despartit.Iar pentru cei care au "persoana iubita" langa ei:Va spuneti mereu adevarul,ce simtiti,ce traiti,ce va doare?!Nu mereu.Intradevar, fiecare om trebuie sa aibe secretele lui si noi decidem cand le vom spune problemele noastre,dar nu si atunci cand le gresim.Cand le inselam,cand ii mintim,cand le ascundem lucruri care ii privesc si pe ei.Defapt,daca ii iubim atat de mult precum spunem,atunci nu trebuie sa le gresim niciodata.


 


 


 

Continuam sa ne ranim singuri find cu persoane care pur si simplu nu ne merita.Este gresit,dar ce este trist este ca nu punem capat relatiei,desi ne face rau si stim prea bine asta.Intr-adevar este greu sa ne despartim de persoana iubita,dar de ce sa depindem de ea?De ce sa ne temem sa fim fericiti...?Ne leaga multe amintiri,trairi de aceasta,dar nu se merita sa va zbateti pentru cineva care nu ar da nici doi bani pe voi...Fiti fericiti cu adevarat,nu in lumea voastra!